Semnificaţia vizitei lui Traian Băsescu depăşeşte valoarea celor 100 milioane de dolari nerambursabil oferiţi Republicii Moldova, dar şi cea a înţelegerilor convenite cu oficialităţile de la Chişinău. Adevăratul impact este ascuns, de fapt, în „proiectul său de suflet„.
Hotarul de la Prut
Aşadar, planuri mari şi promisiuni generoase. Finalizarea proiectelor de interconexiune energetică, construirea unei conducte de gaze până la Iaşi, atragerea fondurilor europene din cadrul Parteneriatului Estic, revenirea la negocierea a 12 acorduri interguvernamentale, ecartamentul european, reconstrucţia podurilor peste Prut - acestea sunt principalele angajamente pe care şi le-au asumat cele două părţi în cursul vizitei de două zile a liderului de la Bucureşti.
Un detaliu curios. Practic toate înţelegerile moldo-române de la Chişinău se împiedică în hotarul de la Prut. Din acest punct de vedere, trebuie remarcată poziţia lui Traian Băsescu faţă de tratatele României cu Republica Moldova.
Liderul de la Bucureşti a spus că practic a convenit asupra unui acord de parteneriat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. El şi-a reiterat poziţia şi asupra proverbiabilului deja tratat de frontieră. A subliniat că nu va semna niciodată un document care să redefinească hotarul cu Republica Moldova, întrucât acesta a fost recunoscut de România aşa cum a fost moştenit de la URSS.
Totuşi, Băsescu a precizat că va fi perfectat un acord privind regimul de frontieră. Declaraţiile preşedintelui român, după cum era de aşteptat, i-au scos din sărite pe fruntaşii fostului partid de guvernământ. PCRM, de exemplu, prin gura lui Mark Tkaciuk, l-a acuzat pe Traian Băsescu de sfidarea principiilor şi practicilor europene în relaţiile dintre două state suverane.
De ce fel de tratate cu România are nevoie Republica Moldova
Cum stau lucrurle în realitate? Cum e europeneşte? Ce fel de tratate cu România trebuie să încheie, de bună seamă, Chişinăul?
Haideţi să începem cu cel mai controversat dintre ele pe seamă căruia comuniştii au făcut mult tam-tam. Este vorba de aşa-zisul tratat de frontieră care, în opinia PCRM, ar fi vital pentru ţară. Voronin avertiza anterior că fără un asemenea document, Republica Moldova s-ar afla, chipurile, în mare pericol. Baliverne şi scorniri idioate.
Tratele de frontieră, de obicei se semnează, între două state cu probleme în ceea ce priveşte delimitarea spaţiului de la graniţa dintre ele. În urma proclamării independenţei, Republica Moldova avea în 1991 un teritoriu cuprins între o frontieră internaţională cu România, moştenită de la fosta URSS, şi un hotar administrativ cu Ucraina. Astfel, singura dificultate era în est, unde, sub aspect practic, nu exista, de fapt, o graniţă propriu-zisă. Aici, de bună seamă, hotarul administrativ trebuia transformat în frontieră de stat.
În vest, la Prut, lucrurile erau bătute în cuie. Frontiera fusese delimitată şi demarcată pe teren încă sub sovietici. Bucureştiul şi Chişinăul n-au făcut decât să preia graniţa dintre România şi URSS. Singurele probleme care există aici sunt de ordin tehnic şi procedural. Se impune, deci, semnarea unui acord cu privire la regimul de frontieră, acesta urmând să fie racordat la standarde europene pentru a facilita trecerea Prutului în ambele sensuri.
În ceea ce priveşte tratatele de bază, ele pot îmbrăca forme diferite, în funcţie de natura relaţiilor şi gradul de cooperare dintre ţări. România, de exemplu, are în timpul de faţă relaţii de parteneriat strategic cu Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi Ungaria, un parteneriat strategic în domeniul economic cu Germania.
Privite din acest unghi, raporturile dintre Bucureşti şi Chişinău ar urma să se constituie într-un parteneriat strategic pentru Europa, centrat pe relaţii privilegiate şi un grad înalt de asociere. Cu alte cuvinte, tratatul dintre cele două state urmează să asigure sincronizarea cadrului legislativ, sistemului politic şi pieţelor economice de pe ambele maluri ale Prutului pe baza modelelor UE şi, nu în ultimul rând, a acquis-ului comunitar.
Un singur argument pentru aderare
O atare apropiere de România este într-adevăr vitală şi indispensabilă pentru Republica Moldova care numai pe această cale poate să-şi croiască drum spre UE. Alta nu există pur şi simplu la ora actuală. În condiţiile în care Uniunea Europeană, obosită de extindere, a conservat procesul de expansiune spre Est, Chişinăul, pentru moment, nu are argumente pentru integrare. În afară de unul singur. Şi acesta este comunitatea lingvistică, etnică, istorică, culturală cu România, ţară care face parte deja din UE.
Altminteri zicând, ca să aibă şanse de aderare, Republica Moldova trebuie să se autodefinească neîntârziat, şi pe plan intern, şi pe cel extern, drept cel de-al doilea stat românesc. Acest lucru trebuie fixat clar şi fără echivoc în viitorul tratat cu privire la parteneriatul pentru Europa.
Numai legitimându-se ca a doua Românie care, a ajuns să fie separată de cea dintâi doar în virtutea unor circumstanţe istorice, Chişinăul poate determina Bruxelles-ul să facă o excepţie şi să-i deschidă porţile integrării. Restul e literatură şi moare de varză.
Numarul de vizualizari: 388
Sunt 100% de accord cu dvstra in ce priveste sansa pentru o \"eventuala aderare la UE\".
Ca stat independent Moldova nu are nici o sansa de integrare, cu atat mai mult cat noi nu avem si o pozitie clara fata de NATO. In situatia noastra doar ca Romani mai avem o sansa de scapare de ultimul loc in \"clasamentul saracilor \" dar si sa miscam cu viteza sporita \"carul \" economiei.
Totusi lucrul care ma ingrijoreaza este pozitia dlui Lupu. El cu Diacov, trag mai puternic spre est , decat spre vest. Eu cred ca domnia sa isi da foarte bine seama de aceasta situatie (ce ati spus si dvstra mai sus), si cred ca stie foarte bine ca numai prin poarta deschisa de Romania este posibila integrarea in UE.Totusi nu l-am vazut entuziasmat de mana intinsa de Basescu, iar declaratiile lui nu erau prea departe de cele comuniste, doar formulate in \"stilul\" sau diplomatic. Raman de parerea ca totusi criza politica la noi nu-i nici pe departe terminata, iar politicienii nostri, chiar daca sunt mai motivati si mai pregatiti decat precedecesorii lor, am impresia ca totusi ocolesc, sau sunt un pic stangaci cu problema principala din RM - identitatea nationala
Urmaresc cu interes in presa franceza dezbaterile duse de actuala guvernare (in special de Sarkozy) pe tema \"Identitatii Nationale\", vazuta ca o adevarata problema nationala, macar ca nici nu o poti compara cu dimesiunea acestei problemi la noi, iar ca argumentele aduse pot fi 100 % \"copiate si colate\" in spectrul haosului Moldovean.
Ar fi o mare realizare pentru AIE, iar tarii iar aduce un beneficiu enorm, daca ar vedea in unanimitate astfel problema:
1. Suntem o parte a Romaniei, ocupata abuziv si ilegal de catre URSS
2. Originea noastra, istoria si limba care o vorbim - Romana
3. Limba minoritatilor nationale sa revina Romanei
4. Iesirea imediata din CSI care este un instrument de control al Rusiei in spatiul ex-sovetic
5. Condamnarea ferma a Comunizmului si a crimelor comise de ei in RM si interzicerea simbolurilor comuniste pe teritoriul national!
….iar restul ar veni de la sine ….
doar ca astea sunt mai degraba domeniul romantismului, iar curajul, capul \"sus\" si interesul national pus in fata, la noi nu tine. Dupa cum spune si zicala, care din pacate ne reprezinta : Capul plecat , sabia nu-l taie!
Pentru Alexandru privind comentariul: \"In situatia noastra doar ca Romani mai avem o sansa de scapare de ultimul loc in \"clasamentul saracilor\" dar si sa miscam cu viteza sporita \"carul\" economiei.\"
In situatia (re)unificarii cu Rom, vom fi cel mai sarac stat din UE, asa ca mult nu se schimba. Ori cel mai sarac stat spre Europa, ori cel mai sarac din Uniunea Europeana…
Domnule Bogatu,
am de relatat urmatoarele:
1) Presupun ca ati urmarit cu atentie dezbaterile prezidentiabililor Geoana si Basescu in campania electorala care s-a soldat cu alegerea ca Presedinte al Romaniei a lui Traian Basescu. Problemele, principiile de politica externa ale RO au fost aprig disputate. Castig de cauza a avut Traian Basescu si in acest domeniu.El a sustinut pragmatismul in relatiile cu Rusia si nu sprijinul sau \"binecuvantarea\" acestei tari in probleme de politica externa ale RO,cum intentiona Geoana.Chiar si \" problema cetateniei\" s-a discutat , Basescu ridiculizand gaselnita \"loteriei cu cetatenia\". Cu ocazia dezbaterilor \"problema Basarabia\" s-a dezbatut si ea. A fost prima oara cand romanii au luat la cunostina cu \" uimire\" o atare … indrazneala ca Romania nu va semna niciodata ce a semnat Hitler si Stalin. Va asigur ca a produs un impact major asupra publicului chemat sa-si dea votul. In treacat spus, Basescu l-a interpelat in fata intregii tari pe Geoana sa-si faca transparente cele 3 vizite \"particulare \" la Moscova, ceea ce nu s-a intamplat nici in ziua de azi. A spus doar ca nu le poate divulga, ceea ce iarasi a produs o stupoare de neimaginat( s-a asternut tacerea in presa romana asupra subiectului deja)
2) Inainte de a pleca la Chisinau, Basescu a sustinut o alocutiune in fata tuturor diplomatilor acreditati la Bucuresi , in care a expus foarte limpede obiectivele politicii externe romanesti. R. Moldova a ocupat un loc central. A spus explicit ca problema Basarabiei este \"problema de suflet a Romaniei\" Este absolut corect, exprima cu toata exactitatea mandatul care il are din partea unei covarsitoare parti a opiniei publice de la noi. Nu este defel o erijare in personalizare care sa dea bine la imaginea proprie. Ca lui ii vine ca o manusa este alta poveste. Dar realitatea asta e si astfel trebuie si redata pentru a respecta adevarul si a-i conferi greutatea de reprezentant a unei vointe nationale.
3) Parerea mea este ca personalizandu-i dorinta de suflet nu-i faceti vreun serviciu . Dimpotriva , \"alimentati \" demonetizarea lui ca spirit democratic pluralist tocmai intr-un spatiu unde, cel putin e complet contraproductiv. In presa din Ro sacalii presei mogulizate din interese mai mult sau mai putin obscure deja ataca … furibund. Tonul si mijloacele deja sunt imitate si preluate de presa dv. Asta pe de o parte. Pe de alta, ingustati , ca sa spun asa , capacitatea de manevra diplomatica a lui Basescu in exterior , iar in interiorul basarabean induceti tot felul de indoieli, intrebari, neincrederi care nu-si au rostul intr-o batalie foarte de mare importanta , fie referindu-ne doar la interesele R. Moldovas, daca nu si la ale Romaniei ca al\" doilea stat romanesc.
4) Tocmai in seara aceasta am citit \"ingrijorarea Casei Albe \" in legatura cu dispuetele frontaliere dintre R. Moldova si Romania , adiacent dar explicit legate de Transnistria. Basescu a spus foarte in cunostinta de cauza ca pretentii teritoriale fata de R.Moldova , RO nu are. Dar ca nu va semna niciodata ceea ce a semnat Hitler si Stalin legat de Basarabia. Spusele lui sunt… beton!! Nimeni nu-l va putea sfarma, fara sa se expuna … ridicolului si deficitului de vointa politica. Parteneriatul pt gestionarea comuna a frontierei romano-romane este de neeludat. Vor fi , poate ca deja si sunt pusi cu totii in fata unui fapt implinit.
5) Problema cetateniei la care a sarit ca ars senatorul si europarlamentarul maghiar din Ro este o chestiune atat de cu mari surprize incat , la fel, este o chestiune de neeludat. Niciun cetatean din fostele teritorii romanesti nu a fost intrebat despre acceptarea sau nu a altei cetatenii in urma Ultimatului URSS din iulie 1940 ,nici a punerii in \"opera\" a Dictatului de la Viena din august 1940. Evacuarea populatiei romanesti nu a fost o conditie , schimbul de populatie intre partile implicate nu a fost cerut . Mai mult, Legea cetateniei romane din acea perioada este pana in ziua de azi in vigoare dpdvd juridic. Nicio guvernare comunista din cele doua nu s-a atins de ea. N-a abrogat-o si nu a declarat-o juridic nula si neavenita. Cu toate aceste elemente in servieta diplomatica , Romania are multe de aparat si de spus. Basescu le stie f bine. Daca existenta noastra in UE poate sa sufere toto felul de manevre si constrangeri, cea din NATO prevaleaza. Mai ales in fata Rusiei.
Romania are un Parteneriat strategic si cu SUA si a fost primul semnat.